S-a citit în seara asta la biserică, o parte din versetul 23 din Ieremia 2: …Priveşte-ţi urma paşilor în vale şi vezi ce ai făcut…, 
îndeamnă Scriptura acolo.
M-am lăsat şi eu îndemnat şi am privit. Nu am avut însă prea mult timp. Oricum, făcând referire la cele rele, am realizat ceva. Dacă mă gândesc la cele pozitive, chiar că nu prea multe; vreo câteva pe ici pe colo. Dar totuşi, o mulţime de lucruri s-au săvârşit…
Mă gândesc atunci altfel la acest verset şi anume; îmi privesc urma paşilor în urmă şi văd, nu ce am făcut eu, ci aceea ce a făcut El. Şi astfel lucrurile se schimbă, că acum sunt foarte multe. În urma la ce a făcut Domnul se vede mult, enorm de mult. Îl înţeleg mai bine pe David care scrie în Psalmul 40:5 când referindu-se la planurile şi minunile Domnului ajunge la concluzia că sunt prea multe. Aşa de multe încât nu pot fi numărate, aşa încât zic şi eu, după îndemnul lui David din versetul 16 al aceluiaşi psalm, MĂRIT SĂ FIE DOMNUL!
Etichete: domnul, ieremia, urma pasilor
